Suntem în pericol să ne pierdem mamele!

1.Frumuseţea Româncelor din cele mai vechi timpuri până astăzi

omagiu-femeilor-crestine

Portul Româncelor din cele mai vechi timpuri până acum 20-30 de ani, a fost specific femeiesc : fustă lungă și, pentru cele măritate, năframă sau batic pe cap. În acest fel mamele și bunicile noastre îl slăveau pe Dumnezeu care spune ”este urâciune înaintea Sa ca bărbatul să poarte haine femeiești și femeia haine bărbătești”şi pe învâţăturile Sfântului Apostol Pavel (citatele sunt prezentate mai jos).  Acestea îşi cinsteau și soțul purtând capul acoperit, nelăsând să le vadă alți bărbați frumusețea părului și mai ales nu sminteau și nu îndemnau la curvie pe nimeni, purtând îmbrăcăminte decentă ce le acoperea picioarele până la pământ.

maica-domnului-oranta

Observați vestimentația Maicii Domnului

La sat, până în ziua de astăzi femeile respectă această tradiție. în orice zonă a țării vom merge, vom vedea femei ce trec de vârsta de 50 de ani având acest port cuviincios. Acesta este o mărturie vie că țara noastră nu a fost un loc al desfrâului și al obscenității. Este o mărturie despre care nu prea se vorbește , probabil se așteaptă să nu mai existe asemenea ”învechite”, ca apoi să ni se spună că e normal cum s-a ajuns ca femeile să umble mai mult dezbrăcate , că așa a fost dintotdeauna.

female2

…și a celorlalte sfinte femei

Noi trebuie să le promovăm și să le cinstim pe aceste femei pentru că datorită lor am ajuns până aici ca neam, ca familie, ca Biserică. Am fost surprins că nimeni nu spune că așa e firesc să fie o femeie în societate. Sunt conștient că peste 20-30 de ani nu vor mai exista nici în țara noastră asemenea femei deosebite ce se aseamănă în viață și în port cu Maica Domnului, dar cât încă există să le cinstim cum se cuvine.

119558_femeia-capul-acoperit

Cea mai mare virtute în spatele acestui port smerit este virtutea de mamă, pe care Româncele au înțeles-o și o urmează în viața lor. O mamă trebuie să țină vie legătura dintre familia ei și Dumnezeu   (înțelege cel mai bine că de la conepţie, la sănătatea copiilor, la reușita lor în viață, nimic nu se poate face fără Dumnezeu). O mamă își va respecta bărbatul pentru al ține aproape, dorinduși doi părinți pentru copiii ei. O mamă trebuie să fie decentă pentru a da un exemplu bun propriilor copii și a nu atrage alți bărbați cu trupul său mai mult dezgolit. Aceste trei mari virtuți ale unei mame sunt susţinute și de portul tradițional Românesc al femeii.

Această schimbare radicală de port a femeii, de la cunviincios la indecent, vine şi pe fondul scăderii nivelului de viaţă duhovnicească din societate. Un rol important îl au şi bărbaţii, orbiţi de patima desfrânării, chiar le îndeamnă şi le încrajează pe femei să fie îmbrăcate cât mai provocator pentru a-şi alimenta această boală. Apoi, devenind taţi şi capi de familie consideră această vestimentaţie ceva normal atât la soţie cât şi la ficele lor. Un bărbat sănătos duhovniceşte ar trebui să promoveze portul tradiţional Creştinesc al femeii aşa cum strămoşii noştri l-au transmis din generaţie în generaţie mii de ani.

images

Societatea s-a schimbat mult şi priveşte îmbrăcămintea obscenă ca pe o dezrobire a femeii de sub „tirania  bărbaţilor”, dar o dată cu asta se distruge în primul rând familia. Obscenitatea este tot mai promovată şi acceptată. Astfel se înmulţesc numărul avorturilor, violurilor, feririlor de naştere de prunci. A fost o scânteie care a dat foc întregii societăţi lăsate de Dumnezeu : femeia promovându-şi trupul pentru plăcere,profit , atragerea şi supunera bărbaţilor bolnavi de patima desfrânării. Acesta este motivul pentru care trebuie să le apreciem atât de mult pe femeile care, încă duc mai departe buncuviinţă, acoperindu-şi trupul.

This slideshow requires JavaScript.

Mergând destul de des la slujbele Părintelui Daniil Horga vreau să vă povestesc  pe scurt şi două întâmplări legate de subiectul acestui articol. Era odată o femeie ce era foarte chinuită de un duh necurat, iar în timpul dezlegărilor de la Sfântul Maslu, părintele i-a spus demonului “Ieşi! Ieşi din ea!”, dar dracul nici nu a vrut să audă şi o chinuia şi mai tare pe biata fată. La un moment dat prin gura fetei s-a auzit o voce ce a spus : “Moşule, cum vrei să ies când ea are părul vopsit, unghiile făcute, nu are fustă (batic avea)? Am drepturi asupra ei, nu ies”. Altă dată, la o slujbă prin gura unei persoane posedate a vorbit diavolul şi a spus : “Cu noi e mult mai greu să vă luptaţi acum suntem şase, şapte la fiecare om, acum 50 de ani eram unul sau doi, iadul e gol, toţi suntem pe pământ!” (De aici îmi dau şi eu seama de ce s-a schimbat lumea atât de mult în rău…şi toate principiile s-au dat peste cap.)

Bunicile noastre până în ziua de astăzi poartă fuste lungi și batic, poate și o parte din mamele noastre, dar NICIODATĂ nu am văzut o prezentare laudativă, necesară, firească a acestor lucruri. Nu am auzit  spunându-se că doar așa poate merge mai departe familia creștină şi neamul Românesc. Înțeleg că  ne-am modernizat, dar nu înțeleg de ce nu se prezintă portul acestor femei ca pe o virtute , ca pe o ”comoară”, ca pe ceva ce trebuie făcut pentru Mântuire? Totodată mă întreb de ce ele nu le-au transmis mai departe fiicelor loraceastă tradiţie?  După atâtea întrebări rămâne ceva măreț și deosebit: milioanele de femei, pe care încă le-am prins în viață, ce după căsătorie nu au umblat cu capul descoperit în societate și nu au purtat pantaloni și fuste scurte niciodată . Aceasta este cu adevărat o mare comoară a României! Să ne bucurăm de ea cât încă mai există, să o cinstim măcar de acum încolo.

femeia

2.Femeia din America sau cum se vrea transformarea 

Presentation3.png

Acesta este un Q&A duhovnicesc, în care răspund la câteva întrebări despre femeile din America în comparaţie cu femeile din România. 

  1. Cât ai stat în America?

Am stat în America, la Chicago, timp de 7 ani în perioada 2002-2009 de la vârsta de 16 ani la 23 de ani.

  1. Cum ţi s-au părut oamenii în America?

În primul rând America este o ţară formată din imigranţi, fiecare a venit cu cultura şi caracterul său. Abia la a doua generaţie putem spune că devin americanizaţi. Oricum au un fel de gândire şi un temperament diferit de al Românilor, se vede că este o ţară creată în laborator, nu s-a dezvoltat natural în decursul a câtorva milenii cum s-a întamplat cu majoritatea popoarelor europene. Alt lucru important ce se simţea în America era că toată lumea a venit pentru bani, chiar pot spune că este o ţară creată pe baza iubirii de argint şi de asta le era foarte greu să treacă de la o societate consumistă-materială la una duhovnicească . M-a mirat mult că percepeau lumea altfel, chiar şi glumele lor sunt diferite faţă de ale noastre (vezi toate filmele şi emisiunile de peste ocean). Deci mi s-au părut setaţi pe câteva idei de bază şi funcţionau după nişte „reguli” bine stabilite şi impuse de cei ce au creat acest laborator ce se vrea a fi Raiul pe Pământ, dar unde se simţea o mare secetă a Duhului.

steagul Americii.png

  1. Cum ţi se pare societatea Românească faţă de cea Americană?

Până la 16 ani nu am înţeles foarte multe despre cum era societatea Românească, dar din 2009 până în prezent am putut să-mi fac o părere despre oamenii din ţara noastră. Mi se pare încă o societate ce se bazează pe valorile Evangheliei, dar mult, mult deteriorată de comunism, de ciuma roşie. Nişte oameni minunaţi ce au o mare vocaţie către Dumnezeu, dar foarte greu să se unească, să se ajute , să fie frate lângă frate, dragostea dintre oameni a fost mult diluată pe fondul sărăciei şi a neîncrederii semănate timp de decenii de securitate şi ideologia de până în ’89. Dacă am reuşi să fim buni Ortodocşi , să trăim în unitate să fim cât de cât muncitori am putea fi un popor exemplu.

652x450_110799-steagul-romaniei-in-cartea-recordurilor

  1. Românii care au plecat, care trăiesc (în America) şi i-ai cunoscut ţi se par schimbaţi faţă de cei din ţară şi cum?

Sunt două tipuri de Români pe care i-am cunoscut acolo : cei ce doreau să rămână pentru toată viaţa în America şi cei ce doreau să se întoarcă după un număr de ani – aceştia munceau cât de mult puteau pentru a trimite bani în ţară. În primul rând toţi Românii pe care i-am cunoscut acolo munceau, ceea ce nu pot să zic despre cei ce i-am cunoscut când m-am întors în ţară. Acum nu ştiu de ce , poate că erau mult mai bine plătiţi, oricum acolo dacă nu eşti muncitor şi cât de cât cinstit nu rezişti, este o societate foarte strictă în privinţa încălcării anumitor reguli. Dar ca oameni, da , mi se păreau că au împrmutat din valorile Americane, cel puţin femeile am auzit de mai multe ori citatul : „Eu cred că am greşit ţara în care m-am născut”  (acolo femeile au mult mai multe drepturi după cum vă voi povesti la următoarele întrebări) iar bărbaţii tânjeau după femeile frumoase şi libertatea din România (spun liberate pentru că în America este un stat poliţienesc, când ai sunat la poliţie în 5 minute a venit şi în al 6-lea minut „problema” este deja rezolvată), dar nu aveau ce face, strângeau din dinţi şi munceau în continuare pentru a-şi atinge suma propusă pentru a putea pleca apoi definitiv  acasă.

  1. Cum se comportă o familie în America faţă de una din Romania? (viaţa de zi cu zi, relaţia dintre membrii familiei)

Dacă primele întrebări au fost introductive , începând cu acest răspuns intru direct în subiectul interviului. Aceste cocluzii le-am tras eu lucrând prin casele americanilor şi discutând şi cu alţi cunoscuţi ai mei din Chicago. Voi vorbi mai ales de relaţia dintre soţi. Familia din România încă se bazează pe tradiţia noastră milenară şi mai auzi ideea că bărbatul e capul familiei, în America nu am auzit niciodată această expresie. Acolo de la grădiniţă până la vârsta pensionării se merge pe ideea de egalitate între parteneri. În România am observat, în cele mai multe cazuri că bărbatul conduce familia, în schimb în America rareori să nu îşi impună femeile punctele de vedere. Sprijinite de dependenţa bărbaţilor faţă de relaţia trupească, bunăstarea materială, de legi şi de poliţie femeile sunt, în cele mai multe cazuri „şeful”. Este adevărat că acolo sunt alt gen de femei, iar în România în majoritate sunt altfel. Genul pe care l-am văzut în America este de femeie războinică, femeie care nu se lasă condusă, femeie de carieră, femeie ce este cel puţin egală cu bărbatul, femeie intangibilă pe care tot sistemul o apără să facă ce vrea ea, „să fie liberă” (bineînţeles că familia are enorm de suferit, fiind extrem de mulţi copii ce trăiesc numai cu mamele). În schimb în România am observat genul de femeie ce încă mai are frică de bărbat , cu dragoste de mamă, care ascultă , mai feminină, etc E altceva, de aici şi diferenţa dintre o familie din America şi una din România.

feminism

  1. Cum se raportează femeia la bărbat în America faţă de România?

Cert este că răul vine din „laboratorul” America şi se propagă în toată lumea, deci şi în România va ajunge să fie la fel într-un număr de ani. În America femeia este foarte independentă, cu mult tupeu faţă de bărbaţi, cu legi făcute să iasă ea mereu câştigătoare (vă dau un exemplu: În America sunt nenumărate cazuri în care după divorţ plăteşti pensie alimentară femeii, chiar dacă nu ai copii). Relaţia este (în cea mai mare parte) de „fac ce vreau din proştii aceştia pentru că am totul de partea mea şi oricum voi ieşi câştigătoare”. În România în schimb lucrurile stau altfel şi voi le ştiţi şi le înţelegeţi mai bine ca mine. Ce mi s-a părut „ciudat” la noi în ţară este că femeile au respect faţă de bărbaţi, în America nu am văzut aşa ceva.

  1. Ce rol joacă factorul economic în emanciparea femeilor din SUA?

Enorm de mare. Cu cât o societate nu are nişte principii sau legi morale/creştine bine împământenite şi are un nivel de trai mai ridicat, cu atât mai mult rolurile bărbat/femeie se vor inversa. De exemplu acum 50-100 de ani viaţa era foarte grea şi o femeie, o familie aproape că nu putea trăi fără aportul bărbatului care ara, semăna, mergea la pădure. Dar în America unde o femeie cu un salariu mediu îşi permite să plătească mecanici să repare maşina, salahori să mute mobila, electricieni să schimbe becul, etc. Ea va realiza încet, încet că nu mai are nevoie de bărbaţi. După părerea mea asta este şi o pedeapsă de la Dumnezeu pentru că nu ne concentrăm pe progresul duhovnicesc din interiorul nostru ci pe cel exterior,material, de bunăstare. Chiar mă uit la bărbaţii Români ce pasionaţi sunt de noua tehnologie, de noile maşini, de revoluţia electronică, dar pe de altă parte ei încă se poartă ca nişte cocoşi în casă , în societate, probabil că nu mai e mult şi se vor aşeza şi la noi lucrurile şi vor vedea că au pierdut enorm că nu s-au lansat în fuga interioară după Dumnezeu, nu în cea exterioară după confort. Ce îi va durea cel mai tare va fi că vor deveni cum sunt trântorii la albine, folosiţi doar pentru înmulţire şi asta nu că vor ei, ci că femeile printre altele simt nevoia de a deveni mame la o anumită vârstă.

download

  1. În România încă mai este noţiunea de femeie de casă, la casa ei cu copii în America există aşa ceva?

Da, mai sunt şi acolo femei ce stau acasă şi au grijă de copii, dar numai acelea a căror soţ câştigă enorm de mult încât viaţa le este ca a unor regine, deci nu se compară cu femeile din România, care chiar se jertfesc, sunt ceva unic minunat DUMNEZEU SĂ LE DEA SĂNĂTATE.

  1. Care este relaţia bărbat –femeie din punct de vedere legal în SUA vs România?

Am mai răspuns şi mai sus , în parte , la această întrebare. În America toate legile şi poliţia îi dau dreptate şi o apără pe femeie, căreia i s-a urcat la cap şi s-a îndepărtat de mult de ceea ce, încă ,înţelegem noi prin cuvântul „femeie”. În România, voi ştiţi mai bine ca mine cum e, de cele mai multe ori bărbatului i se urcă la cap că are putere fizică asupra femeilor, poliţia are celebra vorba „noi în famila omului nu  ne băgăm”. Practic e un drac cu două coarne: În America e dictatura femeilor, în ţările post couniste e dictatura bărbaţilor (încă, dar se schimbă încet,încet după modelul American)

  1. Cum se implică poliţia în familie în America şi în Romania?

În America pot zice că este un stat poliţienesc, daca i-ai dat o palmă unei femei, acum a sunat la poliţie în maxim 5 minute e la tine, te ia în cătuşe, te ţine cel puţin o noapte în arest şi îţi dă cel puţin 10-50-100 de zile INTERDICŢIE să te apropii pe o rază de 10 mile (aprox 16 km) de casa în care locuiţi , chiar dacă e a ta. Iar dacă, după ce trece interdicţia recidivezi automat faci puşcărie de minim şase luni. Dacă femeia îţi dă palme, pumni, ceea ce a început să fie tot mai frecvent (au păţit-o şi mulţi Români care locuiesc acolo) poliţia nu face nimic că doar „e femeie ce poate să-ţi facă?”. În România ştiţi şi voi cum stau lucrurile, poliţia nu se prea implică, este adevărat că nu au nici legile, nici pregătirea şi nici profesionalismul celor de peste ocean.

  1. Crezi că aşa va fi şi în România? Cam în cât timp?

Da cred că se va ajunge aşa, dar nu ştiu în cât timp. Cred că şi cei din umbră se miră că după 27 de ani de filme Americane, de propagandă feministă, la noi lucrurile nu prea s-au urnit. Mă mir şi eu, dar probabil că generaţiile tinere vin tare din urmă. Oricum foarte important este factorul economic, cu cât vom avea un nivel de trai mai ridicat cu atât mai repede se va ajunge ca în America.

  1. Spune câteva lucruri despre familia în comunism şi după comunism. Vorbeşte despre comportamentul bărbaţilor în această perioadă până azi în România.

La noi a fost reversul medaliei, pe fondul unei societăţi Creştine cu femei crescute cu o morală sănătoasă, de viitoare soţii, de viitoare mame, a venit comunismul- acestă societate cu principii satanice ce a distrus dragostea dintre om si Dumnezeu şi dintre oameni şi tot ce avea mai frumos neamul nostru. Astfel bărbaţii s-au trezit cu femei frumoase, ascultătoare poate chiar dornice să devină mame, dar ei în loc să le iubească, să le preţuiască,adesea au căzut în patima beţiei, s-au comportat ca nişte dictatori faţă de femei şi copii,  (protejaţi şi de sisitemul comunist) . Tocmai cel ce trebuia să le protejeze să le călăuzească spre Mântuire , spre bine, a devenit călăul cel mai mare. Femeile însă având o dragoste mare de familie de copii, cu frică de gura lumii şi fără nici o şansă de divorţ (cel puţin până la Revoluţie) au răbdat aşa, unele până în ziua de azi. Lucrurile s-au mai îndreptat în 27 de ani de la căderea sistemului, dar „sămânţa putrejiciunii a rămas”. Astfel noi suntem o societate între două forme satanice de familie : una după cum a fost promovată în comunism şi alta ce este promovată în toată lumea din America.

  1. Atunci care este familia ce ar trebui urmată?

Familia Creştin-Ortodoxă,ambii să aibă dragoste de Dumnezeu, în care soţul să aibă dragoste de femeie şi de copii şi cu darul dat lui de Dumnezeu să-i călăuzească spre Mântuire, iar femeia să îl asculte şi să se supună bărbatului dar de bună voie, înţelegând că aşa a lăsat Dumnezeu lucrurile, că numai aşa funcţioneză pentru că ştiţi probabil cu toţii citatul :”Hristos este capul bărbatului şi bărbatul este capul femeii”. Dacă o familie nu va fi aşa cred că nu va fi altceva decât un chin pentru ambii parteneri şi mai ales pentru copii. Aşa a lăsat Dumnezeu lumea femeia să se poată mântui doar dacă ascultă de bărbatul care ascultă de Hristos.

femeia_crestina

  1. De ce oare această realitate de zi cu zi din America nu este percepută în Romania , nu este înţeleasă chiar dacă sunt filme, emisiuni, etc iar riscul e să fie la fel şi la noi?

Românii nu concep încă aşa ceva, pentru că firea noastră a rămas normală , cred sincer că mulţi bărbaţi nici nu concep ideea că femeile pot să se schimbe faţă de cum le ştiu ei de zeci de ani. Răspunsul este că au început să se schimbe şi aşa vor deveni mai devreme sau mai târziu dacă noi, ca bărbaţi nu ne oprim din fuga după exterior, după bunăstare şi ne axăm pe fuga după Dumnezeu. Aceasta nu este altceva decât o pedeapsă naturală. Dacă noi nu ascultăm de Dumnezeu nici femeile şi nici copii nu vor asculta de noi.

  1. De ce e atat de diferită America , de ce a ajuns aşa femeia acolo?

Totul a fost creeat artificial pentru a se face un mediu în care femeia să fie scoasă din matca ei , ca apoi să fie dată exemplu în toată lumea şi să se ditrugă noţiunea de familie, de femeie ce ascultă de bărbat etc. Foarte deştepţi cei ce au gândit acest plan în frunte cu diavolul, singurul nostru scut rămâne credinţa în Dumnezeu.

  1. Cum vezi tinerii de 15-25 de ani care trăiesc cu  filmele, ştirile şi modul de viaţă ce vine din America?

În una, două maxim trei generaţii vor ajunge exact ca în America, asta dacă nu ne întoarcem la Dumnezeu.

  1. De ce Românii care sunt în America nu prea vorbesc de aspectul acesta?

Ei pun accent pe faptul că au scăpat de greutăţile materiale, dar cunosc că suferă din pricina acestui aspect, dar nu au ce face, îl ignoră, nu vorbesc despre el, îl minimalizează încearcă să arate că trăiesc bine…departe însă de adevăr.

  1. Cum te simţi în România când vezi femeile în viaţa de zi cu zi?

Mie mi se pare o minune, când văd că femeile încă mai respectă bărbaţii, că sunt feminine, că stau de multe ori în banca lor, că au vocaţie de mame, pare ceva minuant, un dar de la Dumnezeu ce îl pierdem pe zi ce trece şi/sau când plecăm în ţări străine.

cruce

  1. Care mi se pare o familie mai pe placul lui Dumnezeu in America sau în România?

Dacă sunt totuşi nevoit să compar dintre două rele, cred că familia din România e mai aproape de ceea ce ar vrea Dumnezeu să facem.

  1. Mai ai ceva de adăgat în încheiere?

În încheiere vreau să mai spun câteva idei. În America oamenii fiind împinşi să traiscă cât mai trupeşte, cât mai confortabil, după cum se ştie încoronorea confortului este plăcerea sexuală. Astfel bărbaţii “vor-nu vor”, sunt dependenţi de femei şi trebuie „ să joace cum le câtă ele” că altfel li se pune stop la placere şi astfel prin partea trupească femeile ajung să facă ce vor din ceea ce ar trebui să fie „chipul şi asemănarea lui Dumnezeu” şi astfel de la axa femeie-bărbat-Hristos ajungem la axa bărbat-femeie-diavol.

  1. De ce ai facut acest Q&A?

Pentru a vorbi despre ceva ce nimeni nu vorbeşte, pentru urmaşii care vor trăi probabil într-o societate asemănătoare cu cea din America şi probabil ne vor blama pe noi înaintaşii lor că nu am făcut nimic ci am pus umărul la dezastru. Dacă veţi găsi interviul acesta peste 30-40-50 de ani să ştiţi că eu am încercat să fac ceva. Este un strigăt în pustia zilelor noastre…

3.Am pus acest titlul articolului, pentru a trage un semnal de alarmă, fraţilor şi surorilor, să nu lăsăm să se piardă frumuseţea şi chemarea de mamă a femeilor din neamul nostru Românesc. Dacă eşti femeie sau bărbat şi eşti conştient/ă de acest mare pericol,DISTRIBUIE, ca împreună să facem ceva să nu ajungem ca în America!

Vă mulţumesc şi vă readuc aminte că numai UNIŢI ÎN SLUJBA CRUCII ŞI A NEAMULUI ROMÂNESC vom reuşi. DOAMNE AJUTĂ.

Andrei Talmaciu, 30/03/2017

Advertisements